miercuri, 29 iulie 2009

Să binevoim a ne introduce organul erectil în orificiul YM! ( Hai să ne bagam pula în mess! )

Crengile mi se rup, florile mi se ofilesc și frunzele-mi nu mai fotosintetizează de la atâta filozofie. Într-adevar, și pe mine mă măcinau aceste “probleme fundamentale ale existențialismului”. Dar deja am spus niște cuvinte care sunt peste capacitatea mea de înțelegere, căci nu se cuvine ca orice om normal să folosească asemenea sintagme, ce aparțin unui domeniu mult superior puterii sale de a pricepe, ci sunt destinate oamenilor culți precum “zeițele messengerului”, care ne dezvaluie zilnic, prin statusurile lor excepționale, nemaigândite și nemaiîntâlnite, răspunsuri la cele mai complexe dileme ale univers!
Dar am găsit dezlegările la toate nedumeririle mele acum, ce noroc pe mine! S
incer, nu mai puteam dormi noaptea cu atâtea preocupări pe cap. Dar ce bine că avem multe minți luminate prin preajmă, care mi-au dat răspunsurile mult așteptate. Socrate, Platon, Kant, Schopenhauer și alți baieți d-ăștia, toți sunt gunoaie pe lângă aceste ființe magnifice, care-și sacrifică totul căutând soluții la cele mai îngrijorătoare chestiuni, cărora nu credeam vreodată ca e cu putință a le da de capătâi, la obsedantele întrebări care ne urmăreau zi de zi, ne bântuiau mintea noapte de noapte... la care cugetam neîncetat, dar fara vreun rezultat. În zadar ne chinuiam, iroseam timp și uzam memoria. Și când totul părea pierdut, și viitorul nostru de primate sculate, primejduit, atunci s-a petrecut miracolul! Au apărut „ele”, cu soluțiile mult așteptate. Dar se pare că această așteptare a meritat cu adevarat. Nici nu vreau să mă gândesc cât efort au depus ele, sărmanele, pentru a ne deschide nouă calea spre adevarul absolut, la care inițial, doar ele aveau acces. Cât au lucrat cu intelectul, sufletul, gura și mâinile. Aici, în sacra locație pe care toți o cunoaștem, valhalla contemporană, MESSUL, aici se aflau urmașii lui einstein, filozofii ce ne vor propulsa spre o nouă era a cunoașterii și prosperității, a fericirii necondiționate, o nouă epocă a pulii mele, plina de zâmbet, culoare și smegmă pentru toți! Noul Eden...


.ne pare rau ca v’am distras atentia si v’am stresat cu atatea intrebari..dar va rasplatim cu toata recunostinta pentru ceea ce ati facut in aceasta privinta..fara voi, lumea ar fi ramas la fel de invaluita in mister,”proasta” (si n’am fi avut nicicand onoarea sa fi fost numiti „zdrente”) ...si oamenii s’ar fi prapadit incercand sa (nu)gandeasca(asa cum fac ele)....de aceea, va multumim,”divinelor”,”divelor”sau cum va place sa va numiti ...dar acum..mai avem o nelamurire..poate ne ajutati si de aceasta data:D: cum se face ca pana acum nu existau persoane asa luminate si deodata ne’ati invadat?ati aparut ,brusc, intr’un numar asa de mare:O...e surprinzator ...ne uimiti cu atata filozofie, ne incantati cu atea „buoticuri”...chestii „ruoz” si „muov”...cu excesiv de multe „oglinzi,oglinjoare” si margelute,gentute ,bai(de’alea cu gresie ,faianta si wc)unde va faceti, probabil, toaleta ..si desi ne sunteti superioare ati acceptat(cu mult prea multa usurinta) sa va descoperiti trupul in fata „specimenelor” din lumea „de jos”...va admiram ,sincer,mai ales pentru imbracamintea dezbracata pe care o detineti si pe care numai voi stiti de unde o procurati......numai respect....si sa nu uitam(n’o sa’mi iert asta niciodata...am uitat esentialul:-Concluzia(daca nu sunt prea crud)ar fi urmatoarea:suntem invadati de pitzipoance si minipitzipoance multicolore,divinitati jegoase care se cred superioare prin hainele”de firma”,vocabularul vulgar si nelipsitul telefon (cu camera, logic)pentru a imortaliza cele mai importante momente :trezit ,(ne)spalat,mancat (de obicei fructe exotice),cacat(neaparat trebuie sa apara wc’ul si pentru a ne deschide si mai mult ochii, s’au hotarat sa imortalizezemomentele de maxima concentrare cand il folosesc;sa stim si noi cum si la ce se utilizeaza.),plimbat(“prin orash,cu fetele/pizdele mele”) in tinute (in)decente, iubit(“ube,b3b3 m3u/ube,ubitele”),schimonoseli in fata oglinzii(denumite, sugestiv,”buotic”),cracit,caprit si alte activitati…nelipsite,de altfel, din viata fiecarei pipite care se respecta..in final,fuga la calculator/”laptop” si ‘hopa’pozele apar pe hai faiv(hi5,pt oamenii culti)….apoi “mass-uri” peste “mass-uri”:”puozici noi!comm,pls, returnez:D:X:X:X::X:”(normal, nu este permisa omiterea a doua puncte ics(:X))..sunt atat de luminate fetele astea ,incat si noaptea patrund razele de “soare” in culcusurile lor si este neaparat necesar sa poarte ochelari de soare, doar nu vrem sa orbeasca…doamne fereste…
Poate ca unii dintre noi se temeau ca nu o sa fim invadati de extrateresti, stati linistiti,au avut ele grija…si inca mai au…au infectat un numar considerabil de persoane cu virusul “pitziponcisisului”(care, ma tem ca’i o boala incurabila),al “inteligentei”,al “bunului’gust”…cazand in patima sutingului(“shooting’ului”:D),fetele noastre si’au dezvoltat imaginatia,au dat dovada de multa originalitate si au reusit sa ne faca invidiosi pe “formele” lor extraordinare pe care nu le mai vazusem pana acum la nicio fiinta umana normala…probabil de’asta sunt si atat intelepte..caci le’au fost daruite si alte organe care le ajuta sa ‘gandeasca’….va admiram,dragelor, si avem asteptari si mai mari de la voi…stiti si stim ca puteti(deveni si mai penibile si sunt capabile de a va crea multe situatii ridicole,dar admirabile in comunitatea voastra)…

vineri, 10 iulie 2009

Luceafărul reloaded. Roll in your grave, Eminescu!

A fost odată ca-n poveşti,
A fost, de n-ar mai fi,
S-or speria în ape peşti
Când ce vă zic or auzi.

Era o fată bună rău,
Şi cu inima mare,
Era cuminte mai mereu,
Dar nu între picioare.

Şi toţi spuneau că e frumoasă,
Cum doar un înger poate fi,
Dar ea stătea mereu botoasă,
Şi privea cu ochi zglobii.

Făcea doar poze de profil,
Să pună zilnic pe hai faiv,
Noaptea se furişa tiptil,
Să facă iarăşi striptis...laiv!

Holbându-se în orice seară
Când nu avea clienţi pe mess,
Îţi întindea micuţa gheară,
Dar nu vorbea, avea abces.

Privea la steaua aia mică,
Cu ochii mari şi visători,
Se scărpina la păsărică,
În timp ce consuma licori.

De mult o tot analiza,
Dar nu-i găsea niciun cusur,
Era perfectă-a naibii stea,
Şi iar se scărpina în cur.

Şi razele sale fiebinţi
O încălzeau pe fufulică,
Şi strângea fătuca din dinţi
Era uda la gaurică.

Ca animal de companie,
Ar fi frumoasă sclipicica,
I-ar da mereu cu alifie,
Şi i-ar scărpina burtica.

O să-l adore ca pe-un fiu,
Ca pe căţei sau ca pe mâţe,
Să-l strângă până face "piu",
Să-l ţină veşnic lângă ţâţe.

Dar steaua era prea departe,
La nush ce altitudine
Aşa că se dădu deoparte,
Luă altă atitudine.

Acum se dezbracă de tot,
Se puse-n pat că să aştepte,

Se dă cu mult luciu pe bot,
C-aşa fac fetele deştepte.

Steaua e doar un corp inert
Fără chip şi fără glas,
Părea că este un ou fiert,
Un miez scârbos de ananas.

Tot ezita fata-n tăcere,
Ce trebuia oare să facă?
Şi mintea ei cea de muiere
O îndemna cu spor să tacă.

Statea fetita frumusel, l
Luceafarul priveste,
S cam incinge usurel,
Şi dupa ea tanjeste...

O urmărea nesăţios,
Cum trupu-şi unduia
O mângâia ambiţios
Şi pulsul îl simţea

Şi intra-n cameră la ea,
Şi lacom o priveşte,
Şi puţulica lui de stea,
În pantaloni îi creşte

Lumina toată-şi revărsa
Pe nudul fufulicei,
De-afară-un sunet se-auzea,
Cântecul pitulicei.

Era doar cântul exaltat
Al fufei în extaz,
Care gemea neîncetat
Cu un miros de praz.

Și și-o dorea cu-atâta dor
În trupu-i de virgină,
S-o simtă-n ea pătrunzător,
Cotcodăcind ca o găină.

Privește azi și înc-o dat',
Căci ea era cam chioară,
Luceafărul i s-a băgat,
În inima-i fecioară.

Și-și ia fata inima-n dinți
Să-l cheme de departe,
Cu gând la razele-i fierbinți,
Îi spuse într-o noapte

"Cobori aici, astru frumos
Din ceru-ți de azur,
Dar vezi, că am spălat pe jos,
Deci să nu cazi în cur!"

Luceafărul se încngea,
Și razele-i crescură,
La fetișcană se gândea,
Ca să i-o dea în gură.

Și se gândește el un pic,
Și brusc se luminează,
Din mare, să devină mic...
Și-n om se întrupează.

Și-un mândru coca apăru
În fața casei sale
Și o manea el îi făcu,
Și-aruncă cu parale.

Se urcă pe a ei fereastră,
Și inima-i se-nmoaie,
Dar noaptea era prea albastră,
Și se lovi la coaie.

Se uită pe pereții goi,
Apoi și la fătucă,
Privește la cei doi sâni goi,
Și la juma de bucă.

Era atât de excitat
Avea bale la gură,
Iar când pe ușă a intrat
Iar s-a lovit la pulă.

Pe când fătuca îl văzu,
El se ținea de coaie
Și se mira cum de-a ajuns
În mica ei odaie.



""""

duminică, 22 februarie 2009

O zi de ciuf. Cum alternează personalităţile mele.

Fiecare zi este o capcană a vieţii..dar viaţa, în fond, nu durează decat o clipă..însă în această clipă, cunoaştem fericirea şi tristeţea, zâmbetul şi lacrima ,matematica si geografia... Şi iar mi s-a stricat pula asta de calculator.. Căcat! Tocmai agăţam şi eu o fufă pe mess. Nu înţeleg de ce pula mea se blochează exact când e s-o pun şi eu de-un futai? Dar asta este, o altă capcană a vieţii... O să-l restartez,şi o să pot continua şi discuţia
şi evident, o să pot să-mi continui şi laba. Dar efectul s-a cam pierdut. P
ula erecţie masivă! Offff,
uneori viaţa e atât de crudă, şi realitatea atât de necrutăţoare. Trăim într-o lume amară,

la fel de amară ca sperma mea.Da, e adevărat, am gustat-o, dar ce bărbat nu are curiozitatea să-şi guste sperma? Mai ales când tre' s-o lingi dintre sânii unei babe nimfomane care a prizat cocaină. E prea tentant,nu? Iar debitez, în pula mea..
Revenind, trăim în minciună, în păcat,suntem dominaţi de egoism şi gelozie şi aspirăm mereu la o viaţă mai bună, la o pâine mai pufoasă, la o pulă mai lungă si o fofoloancă mai strâmtă, dar unele lucruri sunt irevocabile, ca o ejaculare. Pur şi simplu, nu o poţi opri!
La fel şi timpul care se scurge mult prea repede. E ireversibil şi necruţător, neîngăduitor, ne spulberă visurile, ne distruge sentimentele,
ne miceşte pula şi o face mai fleoşcăită pe zi ce trece. E atât de nemilos, că-ţi vine să-ţi bagi pula în el, indiferent de cât de fleoşcăită a devenit.
Nu putem face nimic fără voia lui, nu ne putem ascunde de el, nu putem spera la nimic ce trece graniţele omenescului,
nu putem fute atunci când nu vrea el, pentru că ne facem de râs, stând ca nişte tonţi cu pula nesculată. Dar pula mea, ce filozofez aici depre timp şi rahaturi d-astea,când pot să fac lucruri mai bune, cum ar fi...
să citesc despre marii filozofi ai lumii, ca măcar ceea ce încerc să
filozofez să fie coerent. Sau să fac o plimbare până la club, unde pot să beau o bere cu prietenii
şi evident, să agăţ vreo pipiţă. Dacă n-am noroc, pot să-mi fut amicii în mod verbal. Căcat! Ce să fac?
Chiar nu am nicio idee? Tocmai eu? Bossul bossilor? Jmenarul jmenarilor? Mai bine mă duc să mănânc ceva să-mi reîmprospătez memoria . Are nevoie de un refresh( tre sa folosesc şi eu englezisme, ca doar nu s-o topi calota polară ). Deci mă îndrept spre bucătărie, în mod delicat şi graţios, ca o lebădă la prima menstruaţie, ca să asaltez frigiderul ( Waterloo, here I come! ).
Dar ce să vezi? Am uitat că l-am încuiat să nu mănânce frate-miu toată mâncarea, şi-am înghiţit cheia ( prea mult Tom şi Jerry ). Deci am rămas şi flămând. Mai bine mă duc să văd un film.
Ce pula mea film? Comedie, acţiune, porno? Toate combinate? Căcat! Habar n-am! Mă fut. La figurat evident.
Ajung din nou în faţa nenorocitului de calculator, care mi-a făcut un car de nervi până acum, şi caut un film cu care să-mi omor timpu'. Măcar să mă răzbun şi eu pe el dacă tot se crede stăpân pe toate situaţiile.
Futu-l în cur de net. Nu merge! Drace! Ce pula mea zi e azi, marţi 13 sau ce căcat?
Cred că o să mă uit la unul pe care l-am mai văzut de vreo 99 666 ori , tot în situaţii ca astea , şi anume Titanic. Deja mă apucă plânsul...
Plânsul când văd ce stupid e filmul. Futu-l pe Di Caprio, pe Winslet şi pe toţi ăia, ai dracu muişti!
Bine, nu o să-l văd pe-ăsta, mai bine aleg Harry Potter...
şi cei nşpe mii de muişti. Expeliarmus, rictusempra, căcatus curulis şi alte d-astea.
Când văd cât de depăşite sunt rahaturile astea de filme pe care le am în calculator, îmi vine să mă duc la plimbare sau să mă culc. Mai bine mă apuc de completat integrame.
Hmmm... Cuvânt care începe cu "p" şi se termină cu "ula". Ce-o fi oare? Deja mi s-a luat de rebusuri. Prea complicate! Aş vrea să culeg nişte ciuperci sau poate nişte ghiocei. Cu ocazia asta aş putea să încep să cânt un cântecel şi să mă îmbrac în roz şi să port un tricou pe care scrie "fute-mă în cur"!.Să fac un bucheţel, să-l leg cu fundă neagră şi să-l duc bunicii la mormânt . Dar e drum lung până la cimitir şi buchetul de ghiocei ar trebui să-l cumpăr de la florărie, iar acolo pute , fundiţa e albă, şi mai costă şi 1 leu.
Şi mi-e atât de lene să-mi bag pula în florăreasă pentru că n-o să aibe să-mi dea rest, sau că pune fundă crem, sau alte căcaturi. Şi în plus, dacă învie morţii din cimitir şi or vrea să mă fută?..ooo, atunci chiar c-am încurcat-o. Eu n-o să pot să-i fut, nici măcar în gură, poate un pic în mandibulă, dacă or mai avea-o.
Mai bine m-apuc să tai frunză la câini,dar n-am nici măcar un câine... doar o javră de pisică care se miorlăie toată ziua prin casă,
şi pe care ocazional, o fut. Dar trecând peste înclinaţiile mele zoofiliste, iau un penthouse şi ce văd pe prima pagină?
"Pamela Anderson a adoptat stilul emo...Cele mai noi poze cu diva sexy şi lama ei de la D&G în exclusivitate în numărul următor". Păcat că e de acum 5 luni revista.
Căcat!Unde mai văd eu una care se fute cu lama?Păcat..Mare păcat... fut iepuri..
Aşa că fac fifti-fifti şi sun un prieten, poate ieşim undeva, că mi s-a luat de viaţa asta monotonă. N-am niciun scop pe lumea asta. Am doar o pisică smotocită şi un frate cât un hipopotam... nişte părinţi retardaţi şi un pachet de ţigări care mă mai consolează din când în când,
şi o păpuşă gonflabilă, ascunsă sub pat, pe care o fut din când în când, când mi-e lene să fac laba. Viaţa e de căcat.
Îl sun pe-ăla...nu răspunde ..poate o fi la vreun biliard sau printr-o baie ...se tratează cu nişte iarbă.Caut prin agendă,poate găsesc vreun număr al vreunei pitzipoance de care să mai fac un pic mişto. Ce pula mea,mă? Am în agendă doar căcaturi gen "pisi","dulceatză", "sweet pussy", şi toate alinturile posibile. Zău că atunci când eşti beat, te uiţi la toate paraşutele! Pizde nefutute! Sau futute în exces. Ce să le faci? Dau cu banul, între pisi şi dulceatză. Cum mi'o fi norocul. Cade dulceatza. Măcar sună bine. Ce'mi mai rămâne de făcut? Să sun. Am emoţii,dar vocea suavă care'mi răspunde gemând :"Alo,bună,ce faci,pyssy,mi'era dor de uh" îmi alungă orice senzaţie de nelinişte. Şi totuşi, de unde pula mea ştie asta cine sunt? Adica eu unul, habar n-am cine-i tipa, şi mă doare fix in cur.Ce memorie excelenta o fi având ea de mă ţine minte? Sau poate că am impresionat-o în vreun fel, mai lung sau mai gros sau mai adânc. Aşa ca o iau la întrebări, deşi ar trebui s-o iau la altceva.
"Cine pula mea eşti mă?" întreb în cel mai suav mod posibil, atât de suav ca mi se zburleşte părul de pe coaie.
"Hai,măh,pyssy,ce esti aşa rau,nu mă mai ţii minte?
"Nu!"
"Ne'am întâlnit ieri în mol,ce naiba, în puii mei. Nu mai ţipa aşa la mine. După noaptea trecută,mă gândeam că o să fii mai dulce".
"N-am fost dulce niciodată,de ce aş fi acum? De fapt, mereu am considerat că sunt amar. Adică aşa au zis toate care mi-au degustat sperma. Deci cum pula mea vrei să fiu dulce acum?".
În fine, dulce, nedulce, nici măcar nu ştiu despre ce vorbeşte. Nici nu cred că ne cunoaştem. Deci:
"Ce zici, pisicuţo, ieşim la un suc?".
"Păi,să mă mai gândesc. Peste o oră, am programare la coafor, dar o să'ţi fac pe plac. Să mă îmbrac şi vin. Unde ne întâlnim?"
"Unde vrei". "Of, pyssy,în ce problemă mă pui acum, nu pot să mă gândesc. Spune tu, să ştiu unde'i zic la ăla cu taxi'ul să mă ducăh. Sper să nu uit până cobor".
Pula mea, asta e retardă, băga-mi-aş! Mai bine, o fut mai repede.
"Viaţa mea, hai în parc. O minune a naturii ca tine trebuie să stea tot în natură. Sub copaci, îţi voi recita poezii şi îţi voi face serenade."
În general, căcaturile astea romantice dau bine la gagici. Iete aici poezie : Îţi dau muie sub copaci, şi te fut şi între craci. Raspunde încântată :
"Vaaaai, ştiam eu că eşti dulce, dar că faci pe durul. Atunci ne întalnim într-o oră în parc. Te aştept.".
"Bine, carismatica mea."
Nici nu ştiu dacă tuta ştie ce înseamnă carismatic. Trebuia să-i zic că e mişto. Oricum, o să fie flatată.

sâmbătă, 21 februarie 2009

The story of...

Eu sunt mic şi zgubilitic,

Şi un pic cam ciufulitic,

De pe plaiul mioritic,

fute-m-aş,nenică...

( pe cuvânt, n-am pula mică! )


Stam intr-o zi pe veceu. Şi în vâltoarea momentului, reflectam. Şi mi-a strălucit o idee în minte : cum că ar fi frumos să scriu romane. Sau nuvele. Sau măcar un jurnal. Sau să mă cac mai repede, să nu pierd serialu'...

Acum urmează acea frază memorabilă : aşa mi-a venit ideea să-mi fac un blog, prin care să le spun tuturor ceea ce simt, să comunic cu semenii, să-mi împartăşesc ideile, să fiu sentimental, ca un cocean de porumb în cur. Căcaturi d-astea. De fapt,dacă tot e la moda să ai blog, de ce să nu fiu şi eu in trend, şi să mă piş ca toţi ceilalţi. Să fiu şi eu un pulete al societăţii, să mă integrez în căcatul pe care-l numim viaţă... Aşa că... îmi bag ciufu...:))